There was an error in this gadget

Sunday, September 22, 2013

05. Imobil de apartamente si sala de spectacole Frascati

Frascati Apartment Building and Theater
1930’ Calea Victoriei 33


Definit de o faţadă lungă, perfect simetrică, imobilul Frascati este astăzi gazda Teatrului de Revistă Constantin Tănase. Flancat de ‘vecini’ celebri, de semnătură (la o clădire distanţă Hotelul Capitol, arhitect Arghir CULINA şi Palatul Telefoanelor, arhitecţi Edmond Algi Van SAANEN, Walter FROY şi Louis WEEKS), imobilul Frascati se păstrează la înălţime cu un joc de volume susţinut de trei bovindouri. Cele trei bovindouri sunt prezenţe verticale, două cu console casetate, iar cel din axul de simetrie cu un coronament realizat din două nivele de pilaştri epuraţi angajaţi. Toate bovindourile sunt retrase succesiv, conform vocabularului Art Deco, care defineşte, de altfel, întreaga compoziţie de faţadă.
Putem deduce faptul că şi Jean MONDA a fost mulţumit de calităţile plastice ale clădiri, din faptul că în anii 30’ el a locuit în aceasta (conform Registrului de abonaţi de telefoane din 1937). Odată cu instaurarea regimului comunist, Jean MONDA a fost, cel mai probabil, obligat să renunțe la această locuință.

Defined by a long, perfectly symmetrical facade, the Frascati building hosts today the Constantin Tănase Variety Theater. Flanked by ‘famous’, signature neighbors (a building away from Capitol Hotel, architect Arghir CULINA, and Palatul Telefoanelor – The Phone Company Building, architects Edmond Algi Van SAANEN, Walter FROY şi Louis WEEKS), the Frascati building keeps the high standard with a plaz on volumes sustained by the three bow-windows. The three bow-windows are vertical presences, two of them having cassetted cantilevered supports, and the one set in the symmetry axis having a crown molding composed of two levels of cleansed attached pilasters. All the bow-windows show progressive set backs, according to an Art Deco vocabulary, that otherwise defines the entire facade composition.
We can deduce the fact that Jean MONDA himself was satsified by the artistic quality of this building, through the fact that in the ‘30s he lived in it (according to the 1937 phone book). With the coming of the communist regime, Jean MONDA was, most likely, compelled to give up his residence.

No comments:

Post a Comment