There was an error in this gadget

Monday, October 7, 2013

Pliantul - The Brochure

Acesta este un proiect cultural finanţat din Fondul de Timbru de Arhitectură al OAR (Ordinul Arhitecţilor din România) şi din fonduri proprii. Prin această acţiune ne dorim să readucem aminte publicului de arhitectul Jean MONDA şi opera sa. Prin acest site puteţi accesa pliantul, date despre opere şi despre autorul acestora, harta şi noutăţi, pe măsură ce apar.

This is a cultural project financed through The Architecture Tax of OAR (The Romanian Chamber of Architects) and personal funding. Through this action we wish to remind the public of architect Jean MONDA and his work. Through this site one can access the brochure, facts about the works and their author, the map and news as they come along.

Acesta este pliantul traseului.
This is the tour's brochure.

ISBN: 978-973-145-300-2

Sunday, October 6, 2013

Alte Trasee / Other Tours

Dacă vă place acest proiect, vă rugăm să vizitaţi şi celălalte proiecte ale noastre:
If you enjoy this project, please visit our other projects:


Friday, September 27, 2013

Traseul - The tour

01. Imobil de apartamente Profesor Doctor Gheorge Marinescu Apartment Building
1930’ Strada Gheorghe Danielopol 3



Imobilul de apartamente construit la jumătatea anilor 30’ abundă în elemente de vocabular Art Deco, atent compuse în fațade rafinate. Astfel, bovindouri din care se desprind balcoanele, ca și cum ar fi glisate din acesta, parapeții balcoanelor care repeta același gest ‘pieptăne’ la scară mai mică, evidențierea scării în fațadă, ferestre hublou și multe alte elemente alcătuiesc un ansamblu coerent și elegant, marcat de axe de simetrie locale și linii verticale și orizontale de factură streamline.
Cea mai importantă linie directoare a clădirii este axul scării, materializat în fațada principală prin ferestre orizontale la nivelul etajelor și prin portalul de intrare la parter. Această spină devine ax de simetrie pentru partea stângă a fațadei principale, fiind flancat de bovindouri, ferestre hublou la parter și catarge metalice la ultimul nivel. Bovindourile sunt compuse cu balcoane detașate de fațadă aproape ca niște sertare.
Fațadele laterale sunt împărțite în travei pentru a împrumuta verticalitate compoziției. În acelși scop sunt utilizate trei nuturi verticale și o înșiruire de ferestre-hublou.

The apartment building built in the mid ’30s is abundant in Art Deco elements, carefully composed within refined facades. Thusly, bow-windows out of which the balconies are detached, as if being slid open, the balcony parapets, that repeat the same ‚comb’ gesture on a smaller scale, the emphasizing of the staircase on the facade, the round windows and many other elements compile a coherent and elegant ensemble, marked by local symmetry axes, and vertical and horizontal lines of Streamline influence.
The most important guideline of the facade is the stair case axis, materialized within the main facade through horizontal windows for the upper floors and through the ground floor portal. This spine becomes the symmetry axis for the left part of the main facade, as it is flanked by bow-windows, round windows on the ground floor and metal masts on the top level. The bow-windows are composed with balconies detached from the facades resembling drawers.
The lateral facades are divided into bays to lend verticality to the composition. The same purpose is served by the three vertical grooves and a row of round windows.

02. Imobil de apartamente / Apartment building
1934 Strada Poenaru Bordea 4


Singura fațadă expusă străzii este o compoziție simetrică, dominată de  bovindourile, din care se desprind balcoane înspre axul median, și de coronamentul alungit cu cei șapte pilaștri angajați care subliniază același ax. Portalul de intrare, tratat de această dată într-o manieră raționalistă, accentuează din nou axul de simetrie, servind şi ca bază pentru acesta. Balcoanele continuă linia glafului ferestrelor din cadru bovindoului, continuitate foarte aparentă datorită ferestrelor pe colț rezolvate cu stâlp placat.
Cei șapte pilaștri care pornesc de la etajul cinci și se termină la nivelul parapetului etajului șapte, formând coronamentul fațadei, compun un element decorativ tipic pentru Art Deco, pe care îl putem identifica la multe clădiri ale lui Jean MONDA.

The only facade exposed to the street is a symmetrical composition, dominated by the bow-windows, out of which balconies are detached toward the middle axis, and by the elongated crown molding with the seven attaced pilasters that emphasize the same axis. The entrance portal, treated in a rationalis manner, also accentuates the symmetry axis, acting as a base for it. The balconies continue the line of the window sills on the bow-window, a very noticeable continuity, due to the corner windows that integrate a plated column.
The seven pilasters that start from the fifth floor and end where they surpass the parapet of the seventh floor, forming the crown molding, make for a typical Art Deco decorative element, one that we can identify within many of the Jean MONDA buildings.



03. Imobilul de apartamente al inginerului Jean Berman
Engineer Jean Berman Apartment Building
1930 Strada Ion Filitti 6


Conceput pentru colaboratorul său, inginerul Jean BERMAN (autorul structurii pentru imobilul din Strada Calomfirescu), imobilul din Strada Ion Filitti este definit de o fațadă Art Deco austeră, simetrică, dominată de bovindoul care ocupă aproximativ o treime din suprafața acesteia. Deși este evident că imobilul a fost gândit să exploateze la maxim terenul pe care îl ocupă, iar criteriile economice au dus la o epurare a fațadei, există elemnte decorative de dimensiuni reduse, de exemplu: coronamentul compus din patru pilaștri angajați, profilaturi discrete pentru brâie și glafuri, ancadramente și altele.
Înafara coronamentului specific lui MONDA, mai sunt de remarcat și ferestrele pe colț care bordează bovindoul, elemente care aparțin mai mult Modernismului dar care apar frecvent și în Art Deco. Atipic pentru opera lui MONDA, parterul este auster iar intrarea nu este semnalată în nici un fel, probabil tot datorită unor rațiuni financiare.

Conceived for his colleague, engineer Jean BERMAN (author of the structure of the building in Strada Calomfirescu), the building in Strada Filitti is defined by an austere, symmetrical Art Deco facade, dominated by the bow-window that occupies approximately one third of its’ surface. Although it is obvious that the building was meant to exploit its’ site to the maximum, and the economical criteria led to a cleansing of the facade, small decorative elements do exist: the crown molding composed of the four attached pilasters, discrete profiles for facade lines and sills, window frames and others.
Besides the crown molding specific to MONDA, one can also remark the corner windows the frame the bow-window, elements that belong more to Modernism, but also frequently appear in Art Deco. Unusual for MONDA’s work, the ground floor is austere and the entrance is not emphasized in any way, probably also due to financial reasons.



04. Imobil de apartamente şi cinematograf Eforie
Eforie Apartment Building and Movie Theater
1945-7 Strada Eforie 6


Printre ultimele lucrări ale arhitectului Jean MONDA, clădirea Cinematecii Eforie, cum se cheamă astăzi, este dominată de o serie de şapte pilaştri angajaţi bordaţi de două ‘casete’ cu câte patru logii adânci, puternic umbrite. Această compoziţie este ‘aşezată’ peste un prim etaj definit de un bandou orizontal de ferestre. Deşi preia elemente pe care le foloseşte la faţade Art Deco, aici MONDA se apropie mai mult de un Clasicism epurat, în liniile operei lui Duiliu MARCU (1885-1966) sau a lui Constantin MOŞINSCHI (1900-1987).
Parterul comercial, puternic vitrat, dublat de copertine ample, constituie împreună cu etajul întâi baza compoziţiei faţadei, faţadă care neaga această orizontalitate prin elansarea pilaştrilor.

Among the last works of architect Jean MONDA, the building housing Cinemateca Eforie, as it is called today, is dominated by a series of seven attached pilasters, flanked by two ‘cassettes’, each with four deep, shaded loggias. This composition is set upon a first floor defined by a horizontal window band. Although he takes elements that he uses for Art Deco facades, here MONDA comes closer to a cleansed Classicism, in the lines of the work of Duiliu MARCU (1885-1966) or of Constantin MOŞINSCHI (1900-1987).
The powerfully glazed commercial ground floor, doubled by ample canopies, together with the first floor, make for the basis of the facade composition, facade that denies this horizontality through the slenderness of the pilasters.

05. Imobil de apartamente si sala de spectacole Frascati
Frascati Apartment Building and Theater
1930’ Calea Victoriei 33


Definit de o faţadă lungă, perfect simetrică, imobilul Frascati este astăzi gazda Teatrului de Revistă Constantin Tănase. Flancat de ‘vecini’ celebri, de semnătură (la o clădire distanţă Hotelul Capitol, arhitect Arghir CULINA şi Palatul Telefoanelor, arhitecţi Edmond Algi Van SAANEN, Walter FROY şi Louis WEEKS), imobilul Frascati se păstrează la înălţime cu un joc de volume susţinut de trei bovindouri. Cele trei bovindouri sunt prezenţe verticale, două cu console casetate, iar cel din axul de simetrie cu un coronament realizat din două nivele de pilaştri epuraţi angajaţi. Toate bovindourile sunt retrase succesiv, conform vocabularului Art Deco, care defineşte, de altfel, întreaga compoziţie de faţadă.
Putem deduce faptul că şi Jean MONDA a fost mulţumit de calităţile plastice ale clădiri, din faptul că în anii 30’ el a locuit în aceasta (conform Registrului de abonaţi de telefoane din 1937). Odată cu instaurarea regimului comunist, Jean MONDA a fost, cel mai probabil, obligat să renunțe la această locuință.

Defined by a long, perfectly symmetrical facade, the Frascati building hosts today the Constantin Tănase Variety Theater. Flanked by ‘famous’, signature neighbors (a building away from Capitol Hotel, architect Arghir CULINA, and Palatul Telefoanelor – The Phone Company Building, architects Edmond Algi Van SAANEN, Walter FROY şi Louis WEEKS), the Frascati building keeps the high standard with a plaz on volumes sustained by the three bow-windows. The three bow-windows are vertical presences, two of them having cassetted cantilevered supports, and the one set in the symmetry axis having a crown molding composed of two levels of cleansed attached pilasters. All the bow-windows show progressive set backs, according to an Art Deco vocabulary, that otherwise defines the entire facade composition.
We can deduce the fact that Jean MONDA himself was satsified by the artistic quality of this building, through the fact that in the ‘30s he lived in it (according to the 1937 phone book). With the coming of the communist regime, Jean MONDA was, most likely, compelled to give up his residence.



06. Imobil de apartamente
Apartment Building
1932 Strada Theodor Aman 42


Imobilul de la colţul străzilor Theodor Aman și Mircea Vulcănescu se subordonează intersecției, semnalând acest colț prin intermediul a trei elemente majore: teșitura faţadelor parterului și demisolului; bovindoul teșit după bisectoarea străzilor la nivelurile superioare; coronamentul curbat. Ferestrele sunt grupate în registre prin intermediul riflajului de influență Streamline din dreptul șpaleților, registre care temperează verticalitatea bovindourilor de proporții zvelte.
Scara este evidențiată în fațadă, ca de altfel în multe din lucrările lui MONDA, prin ferestre poziționate în axul ușii de intrare. Acest ax funcționează ca un ax de simetrie locală, clădirea renunțând la simetrie la scara întregii fațade, datorită retragerilor impuse de regulamentul de urbanism.


The building at the corner of the streets Theodor Aman and Mircea Vulcănescu is subordinated to the intersection, signaling this corner through three main elements: the beveling of the facades of the ground floor and demi basement; the beveled bow-window that faces the bisector of the streets on the upper levels; the curved crown molding. The windows are grouped together into registers through the horizontal grooves of Streamline influence, registers that balance the verticality of the slender bow-windows.
As in many of MONDA’s works, the staircase is emphasized on the facade through windows placed in the axis of the entrance door. This axis works as a local symmetry axis, as the building had to give up an overall symmetry, due to the setbacks imposed by urban regulations.

07. Imobil de apartamente Podgoreanu
Podgoreanu Apartment Building
1940 Calea Victoriei 208


Capăt de perspectivă pentru strada Frumoasă, imobilul Podgoreanu este astăzi imaginea amplu modificată a clădirii inițiale proiectată de arhitectul Jean MONDA. Probabil ca urmare a unei consolidări drastice survenită după cutremurul din 1977, verticalitatea fațadei oferită de pilaștri angajați a dispărut, balcoanele fiecărui nivel întrerupând aceste elemente. Fațada era dominată de cei șapte pilaștri angajați, desfășurați pe toată înălțimea clădirii și transformați în coronament la nivelul etajului șase. Adâncimea pilaștrilor a fost înjumătățită, sugerând dublarea zidăriei de fațadă cu o cămășuială cu rol de consolidare. Plastica adoptată aici de arhitect este, ca și la clădirea Cinematecii Eforie, una care se apropie de un Clasicism epurat. La imobilul Podgoreanu arhitectul păstrează totuși influențele Streamline la parapeții plini ai balcoanelor din traveile laterale și la balustradele din platbandă metalică. Cu ocazia consolidării parapeţii şi balustradele au fost înlocuiți, ajungând acum la o imagine, din păcate, incoerentă.

Ending for the perspective of Strada Frumoasă, the Podgoreanu Building is today an ample altered image of the building initially designed by architect Jean MONDA. Probably as a result of a drastic consolidation that occurred after the 1977 earthquake, the verticality of the facade generated by the attached pilasters is gone, broken by every level of balconies. The facade was dominated by the seven attached pilasters that span the entire height of the building and turned into the crown molding on the sixth floor. The depth of the pilasters has been reduced to half, fact that suggests the doubling of the facade masonry with a layer of reinforced concrete. The plastic expression adopted here by the architect, as in the case of Cinemateca Eforie building, is one that resembles a cleansed Classicism. On the Podgoreanu building, the architect keeps, however, a Streamline influence within the parapets of the lateral balconies and within the metal plate railings. During the consolidation process the parapets and railings have been replaced, unfortunately obtaining an incoherent image.

08. Vilă / Villa
1920’ Strada Rabat 18


Situată în cadrul parcelării Filipescu, vila de pe strada Rabat este una din lucrările timpurii ale lui MONDA, cu structura gândită de inginerul Emil PRAGER. Această reşedinţă se înscrie în liniile unui Art Deco timpuriu cu influențe clasice. Utilizarea arcadelor, modilionaele rectangulare care decorează saceacul, simularea unei frize (totuși oarbă) prin cele două brâie, și pilaștrii de la parter declară influențele clasice asupra stilului în care este imaginată vila. Totuși, volumetria ‘clară’, ‘curată’, decorațiile stilizate și liniile hotărâte anunță orientarea Art Deco – Modernistă a arhitectului matur. Ca anunț și mai clar, sau poate manifest, prin arcada din stânga faţadei principale se poate remarca o fereastră-hublou, elementul de semnătură pentru atât de multe din operele din Art Deco-ul târziu și din Modernism. Imobilul a avut un destin fericit și în prezent este într-o stare foarte bună, fără intervenții asupra fațadelor, cu excepția unor unități de aer condiționat, dar care constituie intruziuni ușor reversibile. Vila contribuie pozitiv la atmosfera parcelării, îmbogățind o zonă de promenadă deja frumoasă.

Placed within the Filipescu residential park, the villa in Rabat Street is one of MONDA’s early works, with a structure conceived by Emil PRAGER. This residence fits the lines of an early Art Deco with classical influences. The use of arches, the rectangular modillions that decorate the soffit, the simulation of a frieze (though blind) through the use of the two profiles, and the pilasters in the ground floor declare the classical influences upon the style in which the villa was drawn. However, the ‘clear’, ‘clean’ volume, the stylized decorations and the determined lines announce the Art Deco - Modernist orientation of the mature architect. As an even more obvious announcement, or, maybe, manifesto, through the arches on the left of the main facade, one can find a round window, the signature element for so many of the Art Deco and Modernist works that would follow. The building had a happy destiny and is presently in a very good state, without and interventions on the facades, except for a few air conditioning units, that make for easily reversible interventions. The villa brings a positive contribution to the atmosphere of the residential park, enriching an already beautiful promenade area.



09. Imobil de apartamente Gr. Georgescu Apartment Building
1930’ Strada Mendeleev 39


Menită să fie privită din colț, imobilul de pe fosta stradă Bălcescu, actualmente Mendeleev, este marcat de tensiunea dintre orizontalele fațadei principale și verticalele fațadei laterale. Continuitatea parapeților celor trei balcoane pe aproape întreaga fațadă principală se compune elegant dar încordat cu pilaștrii care marcheză toată înălțimea bovindoului de pe fațada laterală. Mai mult, arhitectul Jean MONDA detașează un alt bovindou pe fațada principală, realizând astfel un bovindou de colț, compunând cele două elmente situate pe fațade adiacente. Efectul obținut este unul telescopic, extrăgând atât în plan, cât și în fațadă, volume din această spectaculoasă și vibrantă tratare a colțului. Ca încununare a simplității volumelor și formelor compuse atât de riguros, MONDA așează în vârful bovindoului și, implicit, al fațadei hubloul manifest al modernității.
Din nefericire tot acest spectacol este deseori ignorat din cauza fațadelor vopsite în culori diferite și a iederei care acoperă exact colțul imobilului ca o cortină.

Meant to be admired at an angle, the building on the former Bălcescu Street, presently called Mendeleev, is marked by the tension between the horizontal lines of the main facade and the vertical ones of the side facade. The continuity of the parapets of the three balconies across the most of the facade is composed elegantly but tensed with the pilasters that mark the entire height off the bow-window on the side facade. Even more, architect Jean MONDA detaches another bow-window from the main facade, thusly creating a corner bow-window, composing the two elements found on adjacent facades. The effect is a telescopic one, extracting volumes both in plan and in façade from this spectacular and vibrant corner solution. As a crowning of the simplicity of the rigorously composed volumes and shapes, MONDA sets the round window – manifesto of modernity - on top of the bow-window, and, implicitly, of the facade.
Unfortunately, this entire show is often ignored, due to the different colors of the facades and due to the ivy that covers exactly the corner of the building, like a curtain.



10. Imobil de apartamente, cinematograf Studio
Studio Apartment Building and Movie Theater
1940’ Bulevardul Gen. Gheorghe Magheru 29



Flancat de clădiri semnate de arhitecții Paul SMĂRĂNDESCU (1881-1945) și Gheorghe SIMOTTA (1891-1979), imobilul Studio este unul atipic pentru Jean MONDA, prin faptul că în mare parte acesta este un exercițiu de înrămare. Astfel bovindoul care se întinde pe mai mult de jumătate de fațadă înrămează mare parte din etajele de la doi la cinci. Pe această ramă se găsesc ferestrele etajului întâi, cu ancadramente simple, tip casetă. Ferestrele etajelor superioare sunt grupate pe travei cu ajutorul unor ancadramente înalte de patru niveluri. Etajul întâi are ferestrele încadrate, sugerând un bandou lung, trimițând astfel cu gândul la Modernism. De fapt la această clădire singura conotație Art Deco este elementul de tip pilastru angajat, rezultat din alăturarea a câte două ‘rame’ ale traveilor. Potrivită cu anii în care a fost construită, clădirea este sobră și austeră.

Flanked by buildings signed by architects Paul SMĂRĂNDESCU (1881-1945) and Gheorghe SIMOTTA (1891-1979, the Studio building is an unusual one for Jean MONDA, through the fact that it is mostly a framing exercise. Thusly, the bow-window that spans over more than half of the facade frames a large part of the second through fifth floors. Upon this frame one can find the windows of the first floor, with simple cassette-like frames. The first floor has framed windows, suggesting a single window band, channeling our thoughts towards Modernism. Actually, the only Art Deco connotation of this building is the pilaster-like element, a result of the bringing together of two bay ‘frames’. Fitting the years during which it was built, the building is sober and austere.



11. Imobil de apartamente
Apartment Building
1932 Jules Michelet 3


Volum sobru cu o compoziţie simetrică, imobilul aflat pe strada Jules Michelet la numărul 3 este definit de alternarea celor două bovindouri, a balcoanelor şi a logiilor pe faţada principală. Atmosfera austera generată de masivitatea corpurilor care alcătuiesc compoziţia este subliniată şi de soclul de înălţimea unui om, finisat rugos într-o similipiatră roşiatică. Cu acelaşi material este modelat portalul de intrare, străjuit de sferturi de coloane care înrămează un hol elegant lucrat in marmură albă, marmură verde şi inox.
Glafuri, solbancuri şi brâie simple dar continue şi care se întorc  pe faţade sau parapeţi, împreună cu discrete balustrade metalice ne plasează într-un auster Art Deco târziu, premergător Modernismului. Interioarele însă, după cum se poate remarca din holul de intrare sunt mai apropiate de un Art Deco elegant, poate chiar luxos.

A sober volume with a symmetrical composition, the building in Jules Michelet 3 is defined by the alternation of the two bow-windows, the balconies and the loggias on the main facade. The austere atmosphere generated by the massiveness of the volumes that create the composition is also emphasized by the man-high base, with a reddish stone replacement rough finish. Within the same material is modeled the portal, guarded by quarter-columns that frame a hallway, elegantly finished in white and green marble and stainless steel plate.
Window sills, aprons and simple but continuous profiles that turn corners on facades or parapets, together with discrete metal railings place us within a late, austere Art Deco, foregoing Modernism. The interiors, however, as it can be observed from the entrance hallway are closer to an elegant, maybe even luxuriant Art Deco.
  
12. Imobil de apartamente Cornel Nicolau Apartment Building
1930’ George Enescu 45


Liniile curate ale clădirii de colţ proiectate de Jean MONDA pentru domnul NICOLAU situeaza din nou lucrarea arhitectului la limita stilistică dintre Art Deco şi Modernism. Lipsa ancadramentelor si simplitatea volumelor din compoziţie sunt specifice Modernismului, în timp ce parapeţii logiilor, cu elementele lor orizontale, şi balustradele din platbandă metalică ale etajului 4, de inspiraţie Streamline, sunt elemente Art Deco. Tot Art Deco sunt şi profilaturile simple, utilizate pentru unificarea componentelor, ca de altfel şi uşile de intrare şi grilajele ferestrelor de la demisol. Un element aparte al acestei clădiri îl constituie registrul definit de pergolelele şi glorieta stilizată de la etajul 4. Glorieta preia curbura volumului de colţ, gest specific Art Deco-ului Streamline.

The clean lines of the corner building designed by Jean MONDA for mr. NICOLAU, situate once more the architect’s work at the stylistic border between Art Deco and Modernism. The lack of window frames and the simplicity of the volumes within the composition are specific to Modernism, whitle the parapets of the loggias, with their horizontal elements, and the metal plate railings of the fourth floor, of Streamline influence, are Art Deco elements. The simple profiles used to bring components together are also Art Deco, as well as the entrance doors and the demi-basement window metal grills. The fourth floor register, defined by the pergolas and the stylized gloriette make for a particular feature of this building. The gloriette follows the curving of the corner volume, a typical Streamline Art Deco gesture.

13. Imobil de apartamente Emil Prager Apartment Building
1930’ Dacia 61


Ansamblul de trei clădiri proiectate pentru inginerul Emil PRAGER (1888-1985) constituie una din cele mai plăcute prezenţe de pe Bulevardul Dacia. Art Deco-ul elegant, dar nu extravagant, al ansamblului se face simţit atât în tuşele ample (bovindouri, socluri, portal) cât şi în cele de detaliu (brâuri zimţate, balustrade din platbandă sau uşi şi porţi cu motive zimţate sau Streamline).
Elementele extraordinare ale acestui ansamblu transcend stilul şi sunt, fără îndoială, portalul monumental de circa 10 metri înălţime şi incinta pe care acesta o închide. Portalul este foarte elegant schiţat prin aşezarea unei traverse între cele două corpuri dinspre stradă, sprijinind pe acestea prin intermediul a două console retrase progresiv. Incinta este încântătoare prin coerenţa stilistică şi tranchilitatea oferită de acest tip de curte de onoare.

The three building ensemble designed for engineer Emil PRAGER (1888-1985) count as one of the most enjoyable presences on Dacia Boulevard. The elegant, but not extravagant, Art Deco of the ensemble can be felt within ample gestures (bow-windows, base registers, portal) as well as within the detailed ones (nicked profiles, metal band railings or doors and gates with nicked or Streamline motifs).
The extraordinary elements of this ensemble transcend style and are, unquestionably, the monumental 10 meter (over 30 feet) tall portal and the courtyard it encloses. The portal is very elegantly sketched by setting a girder between the two street side buildings, upheld by these through the two progressively retreated supports. The inner courtyard is enchanting through the stylistic coherence and the tranquility offered by this type of court-of-honor.


14. Vilă
Villa
1932 Ion Bogdan 25


Jean MONDA propune aici un volum marcat de o rezolvare de colţ de un Art Deco exemplar, realizat strict în materiale austere, lipsite de preţiozitate naturală, dar înnobilate prin compoziţia vibrantă de suprafeţe teşite, convexe şi în zig-zag. Sublinierea suplimentară a acestui colţ prin folosirea balconului curb a transformat această locuinţă într-un eveniment reper, atât pentru stradă, cât şi pentru estetica locuinţelor anilor 30’.
Recent restaurat cu bun gust de profesor arhitect Tomniţa FLORESCU,  imobilul îşi păstrează în continuare registrele riflate care sugerează atât influenţa Streamline cât şi a registrului Modernist fereastră-bandou.
Se mai păstrează una din cele două antene radio care ornau volumele verticale, dar se poate intui existenţa celeilalte prin nutul vertical amplasat simetric faţă de axul-bisectoare al intersecţiei.

Jean MONDA proposes here a volume marked by an exemplary Art Deco corner solution, built with austere textures, materials lacking natural preciousness, but ennobled by the vibrant composition of beveled, convex and jagged surfaces. The additional emphasizing of this corner through the use of the curved balcony transformed this residence into an iconic event both for the street and for the ’30s housing esthetics.
Having recently undergone a good taste restoration by professor architect Tomniţa FLORESCU, the building still has the grooved registers that suggest the influences of both Streamline and of the Modernist band window register.
The villa still has one of the two radio antennas that decorated the vertical volumes, but one can feel the memory of the other one, through the vertical groove, placed symmetrically from the corner bisector axis.

15. Vilă cu două apartamente
Two apartment villa
1932 Polonă 103a



În imediata apropiere a vilei de colţ semnate tot de MONDA, arhitectul a proiectat o altă vilă în acelaşi limbaj Art Deco. În afară de imaginea plăcut unitară şi coerentă pe care o alcătuieşte cu vila vecină, acest imobil se face remarcat prin rezolvarea de inspiraţie navală a suportului antenei-paratrăznet şi prin balconul Streamline transformat aproape în copertină-portal pentru intrarea în curte.
Jocul de volume simetrice cu ferestre de colţ la etajul doi şi bovindoul lateral animă volumetria elegantă, oferind o vibraţie a umbrelor care confirmă valoarea compoziţiei Art Deco cu aluzii Moderniste.

Direcly next to the corner villa also signed by MONDA, the architect designed another villa, in the same Art Deco language. Besides the pleasently unitary  and coherent image that it creates totgether with the neighbouring villa, this residence is remarkable through the naval detailing of the antenna-lightning rod and through the Streamline balcony transformed almost into a canopy-portal for the courtyard gate.
The play on symmetrical volumes with corner windows on the second floor and the side bow-window, offering a vibration of shadows that confirms the value of the Art Deco composition with Modernist hints.
  
16. Imobil de apartamente
Apartment Building
1932 Alexandru Philippide 1


Jean MONDA proiectează la intersecţia străzilor Polonă şi Alexandru Philippide (atunci Pia Brătianu) un imobil Art Deco cu aluzii Moderniste, aproape simetric dezvoltat faţă de axul bisectoarei celor două străzi. Acest ax este marcat printr-o teşitură a faţadelor la parter şi printr-un bovindou care descrie un sfert de cerc în plan la etajele superioare. Coronamentul acestui volum este de asemenea curbat şi este ornat cu trei pilaştri epuraţi angajaţi.
Rezolvarea volumetrică este similară cu cea pentru clădirile din străzile Tudor Arghezi, Theodor Aman şi George Enescu, cu o diferenţă majoră: deşi nu ştim cu exactitate gama cromatică iniţială este foarte probabil ca imobilul să fi fost gândit policrom de la început, fapt unic pentru Jean MONDA.

Jean MONDA designs on the corner of Polonă and Alexandru Philippide streets (back then called Pia Brătianu) an Art Deco building with Modernist hints, developed almost symmetrically to the bisector axis of the two streets. This axis is marked through a beveling of the facades on the ground level and through a bow-window, shaped as a quarter of circle in plan, on the upper floors. The crown molding of this volume is also curved and is decorated with three cleansed attached pilasters.
The volumetric solution is similar to the one for the buildings in Tudor Arghezi, Theodor Aman and George Enescu streets, with one major difference: although we don’t know with absolute certitude the initial color palette, it is very likely that the building was designed to be polychrome, which is unique for Jean MONDA.

17. Vila Margittay Villa
1930’ Bulevardul Dacia 71


Volumetrie compusă cu foarte mare abilitate, vila de la numărul 71 este una din lucrările cel mai atent studiate ale lui Jean MONDA. Fațada principală este dominată de un volum vertical subliniat de o serie de lamele, ritmat desfășurate pe înălțime. Deși acesta este în mod evident elementul care definește personalitatea vilei, arhitectul a echilibrat compoziția cu orizontalele registrelor cu ferestre, ale balcoanelor și ale soclului riflat. Influențe Moderniste, cum ar fi registrele continue de ferestre (în locul ferestrei-bandou) și fereastrele de colț (chiar dacă au stâlp pe colț), îi împrumută o atmosferă actuală clădirii. Restul limbajului este același Art Deco auster de foarte bună calitate, pe care Jean MONDA l-a practicat cu convingere la majoritatea clădirilor semnate de el.
Sunt remarcabile de asemenea calitatea și coerența elementelor de feronerie Art Deco, proiectate de MONDA pentru acest imobil: gardul, ușile de garaj și balustradele balcoanelor.

A volume composed with great ability, the villa at number 71 is one of the most carefully studied of Jean MONDA’s works. The main facade is dominated by a vertical volume emphasized by a series of concrete blades, arranged and rhythmed along its’ entire height. Although this is obviously the defining element for the personality of the villa, the architect balanced the composition with the horizontality of the window registers, of the balconies and of the grooved base. The Modern influences like the continuous window registers (instead of the window band) and the corner windows (even though they have a corner pillar) lend the building present times atmosphere. The rest of the language is the same high quality austere Art Deco, that Jean MONDA practiced on most of the buildings signed by him.
Also remarkable are the quality and coherence of the Art Deco metal work, designed by MONDA for this building: the fence, the garage doors and the balcony railings.

18. Imobil de apartamente Th. Nicolau Apartment Building
1930’ Bulevardul Dacia 66


Clădirea proiectată de MONDA la numărul 66 este o mostră de Art Deco de influență navală (Streamline) cu fațada principala dominată de axul acesteia de simetrie. Acest ax este accentuat de portalul de intrare, de un bovindou înalt de trei niveluri care ilumineaza scara și de catargul-antenă care încoronează întreaga clădire. Clasica friză este înlocuită aici de patru brâuri simple (definind clar trei intervale orizontale), care urmăresc aproape întregul contur al clădirii.
Registrele riflate, copertina de la intrare, gardul și balustradele metalice orizontale, bovindourile etajului patru - semicirculare in plan, toate susțin coerent liniile Streamline într-o paletă de texturi autohtonă, fără a epata prin materiale scumpe. Fațadele sunt lucrate exclusiv în tencuială, dar detaliile sunt îngrijite, iar punerea în operă a fost fără reproș, singurele cicatrici ale clădirii fiind în momentul de față cauzate de iedera cățărătoare.

The building designed by MONDA at number 66 is a sample of Art Deco, influenced by naval design (Streamline) with the main facade dominated by its’ symmetry axis. This axis is accentuated by the portal, a three level tall bow-window that light up the staircase and by the antenna-mast that crowns the entire building. The classical frieze is replaced here by four simple profiles (clearly defining three horizontal grooves), that follow almost the entire contour of the building. The grooved registers, the entrance canopy, the fence and the horizontal metal railings, the semicircular-planned bow-windows on the fourth floor, all coherently uphold the Streamline language, within a local texture palette, without flabbergasting through expensive materials. The facades are entirely realized in cement render, but the details are neat, and the execution flawless, the only scars that the building beares today have been caused by the ivy.

19. Imobil de apartamente
Apartment Building
1930Tudor Arghezi 54


Imobilul de apartamente situat la intersecția străzilor Tudor Arghezi și Școalei este un volum elegant și curat care rezolvă racordul dintre cele două străzi într-un mod ‘democratic’, fiind aproape simetric față de axul-bisectoare al intersecției. La nivelul demisolului și al parterului clădirea este teșită, iar la nivelurile superioare fațada este curbată pentru a sublinia intersecția.
Registrul inferior al fațadelor este tributar Art Deco-ului, prin brâurile orizontale, portalul și ușile de intrare exemplare pentru acest stil, în timp ce registrul compus din etajele 1-5 este aproape integral Modernist, cu vagi referințe Art Deco (parapeții și pereții de despărțire dintre balcoane). Ultimul etaj constituie un registru separat – un coronament modernist, retras, subliniat inițial de o copertina subțire din beton armat, curbată ca restul fațadei, dar care se găsește în prezent înecată în intervențiile spontane ale locuitorilor.

The apartment building at the corner of Tudor Arghezi and Şcoalei streets is an elegant and clean volume that resolves the connection between the two streets in a ‘democratic’ way, being almost symmetrical relative to the intersection bisector axis. At the level of the ground floor and demi-basement the building is beveled, and on the higher levels the facade is curved, in order to emphasize the corner.
The lower register of the facades is tributary to Art Deco, through the horizontal profiles, portal and exemplary entrance doors, while the register composed of floors 1-5 is almost entirely Modernist, with vague Art Deco references (the parapets and the separators between balconies). The last floor constitutes a separate register, a modern crowning, set back, initially emphasized by a thin reinforced concrete canopy, curved like the rest of the façade, but which is presently smothered by spontaneous interventions.

20. Imobil de apartamente Engler Apartment Building
1930Maria Rosetti 15


Desenat pentru a închide un front continuu, cu înălțime variabilă, imobilul Modernist situat la numărul 15 este o prezență zveltă, ritmată, cu linii curate, în prezent conturate cu alb pe fundalul gri al faţadei. Registrul median al faţadei este marcat de cele două bovindouri unite de balcoane cu parapeţi parţiali şi balustrade din platbandă. Ritmul susţinut de parapeţii balcoanelor contribuie la aspectul zvelt al faţadei, uşor temperat de ancadramentele orizontale al ferestrelor bovindourilor.
Odată trecuţi prin portalul negru masiv, locatarii acestei clădiri încă pot experimenta holul şi scările Moderniste cu o uşoară influenţă Art Deco.

Designed to close a continuous front, with varied heights, the Modernist building situated at number 15 is a slender, rhythmed presence with clean lines, presently outlined with white upon the grey of the facade. The middle register of the facade is marked by the two bow-windows, united by balconies with partial parapets and metal railing. The rhythm held by the balcony parapets contributes to the slender look of the facade, slightly balanced by the horizontal window frames on the bow-windows.
After passing through the black massive portal, the tenants experience the stairs and hallway drawn in the Modernist style, with a slight touch of Art Deco.

21. Vila inginer J. Berman Villa
1930Logofat Luca Stroici 35


În rondul din jurul bisericii Popa Chiţu, inginerul BERMAN, colaborator de-al lui Jean MONDA, îi solicită arhitectului un mic imobil de apartamente pentru familia sa. Estetica abordată pentru acest imobil este una Modernistă cu uşoare aluzii Streamline, materializate prin bovindoul primelor trei etaje şi prin grilajele demisolului, balustradele şi porţile metalice. Portalul este integrată în registrul demisolului, realizând astfel o bază curată, placată cu piatră neagră, peste care se dezvoltă restul clădirii.
Volumul scării este evidenţiat cu un perete realizat din cărămizi de sticlă, oferind un aspect raţionalist, asemănător cu faţada Maison de Verre, proiectată de Pierre CHAREU (1883-1950) în Paris cu câţiva ani înainte.
Etajul patru, retras faţă de celelalte etaje găzduia iniţial o garsonieră, şi o piscină. În prezent piscina este închisă şi modificată.

In the round about around Popa Chiţu Church, engineer BERMAN, one of Jean MONDA’s colleagues, contracts the architect to design a small apartment building for his family. The esthetics used for this building is a Modernist one, with slight Streamline hints, materialized through the bow-window of the first three floors and through the demi basement window grills, the railings and the metal gates. The portal is integrated into the demi basement register, thusly creating a clean base, plated with black stone, upon which the rest of the building is developed.
The staircase volume is emphasized by a glass brick wall, creating a rationalist look, similar to the façade of the Maison de Verre, designed by Pierre CHAREU (1883-1950) in Paris, just a few years before.
The fourth floor, set back from the other floors, initially housed a studio and a swimming pool. Presently the swimming pool is enclosed and modified.

22. Imobil de apartamente
Apartment Building
1930Armenească 47


Un alt imobil Modernist semnat de Jean MONDA, cel de la numărul 47 pe strada Armenească, se înscrie într-un front Art Deco-Modernist cu o siluetă zveltă, dominată de verticala volumului scării. Acest volum, uşor detaşat de restul faţadei, puţin mai înalt şi marcat de o fereastră verticală, înaltă cât trei niveluri, a fost prădat recent de un detaliu esenţial pentru compoziţia faţadei. Copertina, schiţată prin cele trei mici plăci ieşite în consolă, a fost ‘îmbrăcată’ în polistiren şi tencuite, mutilând cu un gest atât de mic o faţadă studiată şi elegantă. Aceste trei plăci, aproape o semnătură Art Deco, au dispărut acum, lăsând platbandele balustradelor singure, insuficient de puternice pentru a mai tempera Modernismul cu austerul Art Deco al lui MONDA. Este de admirat grija pentru detalii a lui MONDA, care reuşeşte să realizeze o compoziţie în cadrul portalului cu uşa către curtea interioară şi supralumina acesteia, aliniind cele trei goluri (inclusiv intrarea principală) între ele.

Another Modernist building signed by Jean MONDA, the one at number 47 on Strada Armenească, fills an Art Deco-Modernist front with a slender silhouette, dominated by the vertical direction of the staircase volume. This volume, slightly detached from the rest of the facade, a bit higher and marked by a vertical three level tall window was recently robbed of an essential detail for the facade composition. The canopy, sketched by three small cantilevered blades, was ‘dressed’ in polystyrene and rendering, mutilating by such a small gesture the carefully studied and elegant facade. These three slabs, almost an Art Deco signature, have disappeared now, leaving the metal plate railings alone, without enough strength to balance the Modernism with MONDA’s austere Art Deco. MONDA’s care for details is admirable, the author managing to create a composition within the portal with the service door and its’ transom light, aligning the three openings (including the main entrance) among themselves.

23. Imobil de apartamente Solly Gold Apartment Building
1932 Armenească 17a


Faţada simetrică a imobilului de la numărul 17a mizează pe jocul de rezalit a nivelurilor superioare. Alternarea bovindourilor şi a logiei animă faţada cu un joc de umbre care se accentuează spre vârf, unde, în cadrul logiei mai apare un bovindou. Registrele riflate, catargele de antene radio, portalul şi simetria, în general, ‘îndulcesc’ Modernismul lui MONDA cu citate Art Deco îndemânatic compuse.
Din decretul pentru naţionalizarea imobilelor din 1950 aflăm că proprietarul clădirii era domnul Solly GOLD, care, doi ani mai târziu, îi va comanda lui Marcel IANCU (1895-1984) proiectarea imobilului care îi poartă numele, la numărul 34, pe strada Hristo Botev. Solly GOLD nu reuşeşte însă să se bucure de imobilele Moderniste comandate celor doi arhitecţi dincolo de 1950, ulterior instaurării regimului comunist.

The symmetrical facade of the building at number 17a counts on the jutty play of the upper floors. The alternation of the bow-windows and of the loggia animates the façade with a play on shadows that accentuates to the top, where, within the loggia, another bow-window appears. The grooved registers, the radio antenna masts, the portal and the overall symmetry, ‘sweeten’ MONDAs’ Modernism with skillfully composed Art Deco quotes.
Out of the 1950 building nationalizing decree we find out that the owner of the building was Mr. Solly GOLD, who, two years later, would contract Marcel IANCU (1895-1984) to design the building that bears his name at number 34 on Strada Hristo Botev. Solly GOLD would not enjoy the Modernist he contracted from the two architects beyond 1950, beyond the setting in of the communist regime.

24. Imobil de apartamente Lupu Racs Apartment Building
1933 Armenească 10


Jean MONDA a proiectat pentru Lupu RACS la intersecţia dintre bulevardul Carol I şi strada Doctor Paleologu o clădire de un Art Deco sobru, specific arhitectului. Dominată de coronamentul cu cei şapte pilaştri epuraţi angajaţi şi de bovindoul terminat sub formă de zigurat, faţada principală este un joc de simetrii şi asimetrii. Atât cei şapte pilaştri cât şi portalul sunt aşezate uşor excentric faţă de axul de simetrie al zonei mediane a faţadei, iar bovindourile, deşi aşezate simetric sunt de dimensiuni şi adâncimi diferite.
Lupu RACS comandase acest imobil cu intenţia de a închiria cele zece apartamente pe care le conţine, dar în 1950, conform ‘Decretului pentru naţionalizarea imobilelor’, întreaga clădire îi este confiscată.
Imobilul, aşa cum a fost proiectat, face parte dintr-o evidentă intenţie urbanistică de a închide un front continuu în continuarea celui de pe Bulevardul Carol I, închizând astfel strada Doctor Paleologu. Această intenţie a fost abandonată ulterior, motiv pentru care calcanele imobilului Racs rămân aparente.

Jean MONDA designed for Lupu RACS at the corner of Carol I Boulevard and Doctor Paleologu Street a sober Art Deco building, typical for the authors’ work. Dominated by the seven cleansed attached pilaster crowning and by the bow-window with a ziggurat top, the main facade is a play on symmetries and asymmetries. Both the seven pilaster group and the portal are placed slightly eccentric, relative to the symmetry axis of the middle area of the facade, and the bow-windows, although placed symmetrically are of different dimensions and depths.
Lupu RACS had contracted the design of this building with the intent to rent the ten apartments that it contains, but in 1950, according to the ‘Decree for the Nationalizing of Buildings’, the entire building is seized.
The building, as it was designed, is part of an obvious urban planning intention to close a continuous front continuing the one on Carol I Boulevard, thusly closing Doctor Paleologu Street. This intention was later abandoned, which is why the blind walls of the Racs building are still apparent.

25. Imobil de apartamente A. David Apartment Building
1931 Calomfirescu 7
Fotografie de epoca din monografia lui Jean MONDA (1940)
Archive footeage from Jean MONDA's portfolio (1940)
Deşi proiectat în acelaşi stil Art Deco atât de apropiat lui Jean MONDA, imobilul A. David utilizează o plastică atipică pentru arhitect. Atât basorelifurile cu forme geometrice, cât şi  bosajul registrului superior sunt elemente care nu se regăsesc în alte lucrări identificate ale lui MONDA.
Cele două bovindouri, aşezate simetric faţă de axul scării, împreună cu coloanele care împart ferestrele scării, portalul impozant şi soclul masiv conduc către o vădită monumentalitate a faţadei.
Având în vedere diferenţele de abordare plastică, împreună cu faptul că majoritatea lucrărilor lui MONDA sunt semnate ulterior anului 1931, am conclude că această lucrare, împreună cu cea de pe strada Filitti au fost exerciţii de stil, care au servit la cristalizarea limbajului Art Deco – Modernist al arhitectului. Cele două clădiri îl au de asemenea în comun pe inginerul J. BERMAN: comanditar pentru clădirea de pe strada Filitti şi inginer pentru imobilul A. David.

Athough designed within the same Art Deco Style, so close to Jean MONDA, the A. David building uses an unusual esthetic for the architect. Both the bas-reliefs with geometrical and the upper register bosage are elements that are not be found in other identified works of Jean MONDA.
The two bow-windows, placed symmetrically relative to the staircase axis, together with the columns that partition the staircase windows, the imposing portal and the massive base all lead to an obvious monumentality of the façade.
Considering the differences of esthetic approach, together with the fact that most of MONDAs’ works are signed later than 1931, we would conclude that this work, together with the one on Filitti street were stylistic exercises, that served to crystalizing the architects’ Art Deco-Modernist language. The two buildings also have in common engineer J. BERMAN: beneficiary for the building on Filitti Street and engineer for the A. David building.

26. Imobil de apartamente
Apartment Building
1934-35 Nicolae Bălcescu 7-9


Jean MONDA proiectează pe bulevardul Nicolae Bălcescu (atunci Ionel Brătianu, exact lângă biserica Enei) un ansamblu de locuinţe cu zece etaje, cel mai mare din portofoliul arhitectului. Organizat în jurul unei incinte, o curte de onoare amplă, ansamblul cu trei scări este marcat de verticalele ferestrelor scărilor şi cei cinci pilaştri epuraţi angajaţi, înalţi de şase etaje, ai faţadei retrase de la stradă. Verticalitatea acestor elemente este temperată cu parapeţii balcoanelor, subţiaţi’ prin inegrarea unor fante orizontale în designul acestora. În proiect parapeţii balcoanelor de la primul etaj erau uniţi în dreptul alveolei de o traversă de aceeşi dimensiune cu parapeţii, formând astfel un portal la intrarea în curtea de onoare. Acest detaliu s-a pierdut însă pe drumul dintre planşetă şi şantier.

Jean MONDA designs on Nicolae Bălcescu Boulevard (back then Ionel Brătianu Boulevard, right next to Ene Church) a ten-story residential ensemble, the largest in the architect’s portfolio. Organized around a courtyard, an ample court-of-honor, the three-staircase ensemble is marked by the vertical lines of the staircases and the five cleansed attached pilasters, that span over six floors on the façade set back from the street. The verticality of these elements is balanced by the balcony parapets, ‘thinned’ by the integration of horizontal slits within their design. In the initial design the parapets of the first floor balconies were united in front of the courtyard by a girder, the same size as the parapets themselves, thusly creating a portal towards the court-of-honor. However, this detail was lost somewhere between the drawing board and the building process.